Europa

Belarus

Belarus (în bielorusă Беларусь; în rusă Беларусь, Белоруссия, Belarus', Belorussia, pronunțat /bʲɛlaˈrusʲ/), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.
Capitala țării este Minsk; printre alte orașe mari se numără Brest, Grodno (Hrodna), Gomel (Homjel), Moghilev (Mahiloŭ) și Vitebsk (Vicebsk). Peste 40% dintre cei 207.600 km² sunt împăduriți, iar principalele sectoare economice sunt agricultura și industria prelucrătoare.
Până în secolul al XX-lea, teritoriile Belarusului modern au aparținut mai multor țări, între care se numără Principatul Poloțkului, Marele Ducat al Lituaniei, Uniunea Polono-Lituaniană, și Imperiul Rus.
După Revoluția Rusă, Belarusul a devenit republică constituentă a Uniunii Sovietice, primind numele de Republica Sovietică Socialistă Bielorusă (RSSB).
Frontierele Belarusului au luat forma lor actuală în 1939–1945, când unele teritorii ale Poloniei i-au fost incorporate în urma invaziei sovietice a Poloniei.
Țara și teritoriul său au fost devastate de al Doilea Război Mondial, în timpul căruia Belarusul a pierdut circa o treime din populație și mai mult de jumătate din resursele economice. Republica s-a dezvoltat din nou în anii postbelici. În 1945, RSS Bielorusă a devenit membră fondatoare a Națiunilor Unite, împreună cu Uniunea Sovietică și cu RSS Ucraineană.
Parlamentul republicii a declarat suveranitatea Belarusului la 27 iulie 1990, și în procesul de destrămare a Uniunii Sovietice, Belarusul și-a declarat independența la 25 august 1991. Alexander Lukașenko este președintele țării din 1994. În ciuda obiecțiilor guvernelor Occidentale, Lukașenko a continuat politicile din epoca sovietică, între care perpetuarea proprietății de stat în economie.
Conform unor organizații și țări, alegerile au fost incorecte, iar adversarii politici ai președintelui au fost suprimați violent. În 2000, Belarus și Rusia au semnat un acord de extindere a cooperării, afirmând dorința de a crea o uniune.

Bulgaria

Bulgaria (în bulgară България, bɤ̞ɫˈɡarijɐ) este o țară din Europa de Sud-Est. Se învecinează cu România la nord, Serbia și Macedonia la vest, Grecia și Turcia la sud, iar la est are ieșire la Marea Neagră. Cu un teritoriu de 110.994 km², Bulgaria este a 14-a țară ca mărime din Europa. Poziția sa a făcut din ea o răscruce istoric a diverselor civilizații, devenind locul unde s-au găsit cele mai vechi artifacte și dovezi ale prelucrării metalelor din lume. Culturile preistorice au început să se dezvolte în Bulgaria de astăzi în neolitic. Istoria sa antică a fost marcată de prezența tracilor, și ulterior de a grecilor și romanilor. Apariția poporului și statului bulgar unificat datează de la Primul Imperiu Bulgar, care a dominat mare parte din Balcani și a funcționat ca centru cultural al popoarelor slave în Evul Mediu. După căderea celui de al Doilea Imperiu Bulgar în 1396, teritoriul său a căzut sub dominație otomană timp de aproape 500 de ani. Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 a avut ca rezultat apariția celui de al treilea stat bulgăresc, devenit independent în 1908. Anii ce au urmat au fost marcați de conflicte cu vecinii, în contextul cărora Bulgaria s-a aliat cu Germania în ambele războaie mondiale. În 1946, a devenit stat comunist cu partid unic până în 1989, când Partidul Comunist Bulgar a permis alegeri libere. După 1990, Bulgaria a devenit o democrație și o economie de piață. Populația de 7,36 de milioane este predominant urbană, fiind concentrată în reședințele celor 28 de regiuni. Majoritatea activităților comerciale se concentrează în capitala Sofia. Cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetică, agricultura și turismul, toate bazându-se pe resurse disponibile local. Structura politică actuală datează de la adoptarea unei constituții democratice în 1991. Devenită țară liberă, Bulgaria este o republică parlamentară unitară, cu un grad înalt de centralizare politică, administrativă și economică. Este membră a Uniunii Europene, a NATO și a Consiliului Europei, membru fondator al OSCE, și a făcut parte de trei ori din Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.

Republica Moldova

Moldova, cu denumirea oficială Republica Moldova este un stat localizat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la est. Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 340 de metri la extremitatea sa sudică. În perioada dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova își declarase independența pe 27 august 1991. Pe 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Moldovei. Începând cu anul 1990, o porțiune a teritoriului Moldovei situată pe malul estic a râului Nistru este sub control de facto a regimului separatist Transnistrean. Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Moldova este stat membru a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului European, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și a altor organizații internaționale. Republica Moldova aspiră pentru aderarea la Uniunea Europeană, și a implementat deja primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate.

Polonia

Polonia (poloneză Polska), oficial Republica Polonă (poloneză Rzeczpospolita Polska), este o țară din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, Cehia și Slovacia la sud, Ucraina și Belarus la est, Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord. Are de asemenea o frontieră maritimă cu Danemarca și Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.683 km², situând acest stat pe poziția 69 în lume din punct de vedere al suprafeței. Polonia are o populație de 38,1 milioane de locuitori, concentrați principal în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică – Cracovia, și cea actuală – Varșovia. Primul stat polonez a fost creat în anul 966. Teritoriul său a fost similar cu limitele actuale ale țării. În anul 1025, Polonia a devenit regat și în 1569 a cimentat o asociație de lungă durată cu Marele Ducat Lituanian prin unire formând Republica Celor Două Națiuni. Republica a fost desființată în 1795. Polonia și-a recăpătat independența în 1918 după Primul Război Mondial, dar și-a pierdut-o din nou în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind ocupată de forțele Germaniei Naziste și Uniunii Sovietice, după 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. În anul 1989, dominația comunistă a fost răsturnată și Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit „A treia Republică Poloneză”. Astăzi, este al șaselea stat după populație în Uniunea Europeană. Este o republică compusă din șaisprezece voievodate (województwo). Polonia este membră a NATO, ONU, OECD și a Organizației Mondiale a Comerțului.

Cehia

Republica Cehă (în cehă Česká republika, ˈtʃɛskaː ˈrɛpuˌblɪka), denumită și pe scurt Cehia (în cehă Česko, ˈtʃɛskɔ) este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Polonia la nord, cu Germania la vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est. Capitala sa și cel mai mare oraș, având 1,3 milioane de locuitori, este Praga. Este o democrație reprezentativă parlamentară și pluralistă, membră a Uniunii Europene, a NATO, a OECD, a OSCE, a Consiliului Europei și a Grupului de la Visegrád. Statul ceh, denumit în trecut Boemia, s-a format la sfârșitul secolului al IX-lea ca un mic ducat în jurul Pragăi, la acea vreme aflată sub dominația puternicului Imperiu al Moraviei Mari (care a ajuns la întinderea teritorială maximă în timpul domniei lui Svatopluk I din Casa Mojmír). După căderea imperiului, în 907, centrul de putere s-a transferat dinspre Moravia către Boemia, sub dinastia Přemyslidă. În timpul domniei ducilor și regilor Přemyslizi, și a urmașilor lor, Luxemburgii, țara a ajuns la întinderea maximă (secolul al XIII-lea–al XIV-lea). Viața în țară a fost grav afectată de Războaiele Husite, în timpul cărora a fost pusă sub embargou economic, și de cruciadele din toată Europa. După bătălia de la Mohács din 1526, Coroana Boemiei a fost treptat integrată în monarhia Habsburgică, drept una dintre cele trei părți principale ale sale, alături de Arhiducatul Austriei și de Regatul Ungariei. Răscoala din Boemia (1618–1620) a dus la o centralizare accentuată a monarhiei și la recatolicizarea și germanizarea forțată. În timpul reformelor radicale din secolul al XVIII-lea, Coroana Boemă a fost de facto abolită (1749). În secolul al XIX-lea, țara cehă a devenit motorul industrial al monarhiei și apoi centrul Republicii Cehoslovacia formată în 1918, în urma prăbușirii Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial.

România

România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la sud-est. De-a lungul istoriei, diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componența sau sub administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar. România a devenit stat suveran în 1859 prin unirea dintre Moldova și Țara Românească condusă de Alexandru Ioan Cuza și a fost recunoscută ca țară independentă 19 ani mai târziu. În 1918, Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au unit cu România formând România Mare sau România interbelică, care a avut extinderea teritorială maximă din istoria României (295.641 km2). În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial (1940), România Mare (Întregită), sub presiunea Germaniei naziste condusă de Hitler, a fost nevoită, în timpul guvernului pro-nazist condus de Gigurtu, să cedeze teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) și Uniunii Sovietice (Basarabia, Herța și Bucovina de nord). După abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 și întoarcerea armelor contra Puterilor Axei, România s-a alăturat Puterilor Aliate (Anglia, Statele Unite, Franța și Uniunea Sovietică) și a recuperat Transilvania de Nord, fapt definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947. La momentul destrămării Uniunii Sovietice și a înlăturării regimului comunist instalat în România (1989), țara a inițiat o serie de reforme economice și politice. După un deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) și a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. România este o republică semi-prezidențială. Este a noua țară după suprafața teritoriului (238 391 km²) și a șaptea după numărul populației (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala țării, București, este și cel mai mare oraș al ei și al șaselea oraș din UE după populație (1,9 milioane locuitori). În 2007, orașul Sibiu a fost ales Capitală Europeană a Culturii[6]. România este membră a unor organizații internaționale: ONU din 1955, CoE din 1993, Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, OSCE, OIF din 2003, Uniunea Latină din 1980 și unor instituții economice: Grupul Băncii Mondiale, FMI din 1972, BERD din 1991, OCDE.

Slovacia

Slovacia, oficial Republica Slovacă (slovacă: Slovensko, oficial Slovenská republika) este un stat fără ieșire la mare din Europa Centrală, cu o populație de peste cinci milioane de locuitori, și o suprafață de aproximativ 49.000 km². Se învecinează cu Ucraina la est, cu Polonia la nord-est, cu Cehia la nord-vest, cu Austria la vest și cu Ungaria la sud. Capitala și cel mai mare oraș este Bratislava, localizat în sud-vestul țării. Slovacia este un membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, OMC și a altor organizații internaționale. În antichitate, teritoriul a fost locuit de triburi dacice, celtice și germanice, iar peste câteva secole, teritoriul fusese încorporat în Imperiul Roman. Poporul de origine slavă, ai cărui strămoși au ajuns pe teritoriul actualei Slovacii între secolele V și VI, în timpul Migrațiilor. Mai multe regiuni ale Slovaciei au aparținut Imperiului lui Samo, prima entitate politică a slavilor, apoi Moraviei Mari, Regatului Ungariei, Imperiului Habsburgic, Imperiului Austro-Ungar și apoi Cehoslovaciei. Un stat separat slovac a existat în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 1939-1945, urmând într-un final să devină iarăși parte a Cehoslovaciei. Slovacia și-a obținut independența pe 1 ianuarie 1993, în urma unei dizolvări pașnice a Cehoslovaciei, numită și Divorțul de Catifea. Slovacia este un stat dezvoltat cu o economie cu venit ridicat. cu una dintre cele mai mari rate de creștere din UE și OECD. Țara s-a alăturat Uniunii Europene în 2004 și Zonei euro pe 1 ianuarie 2009. Slovacia, împreună cu Slovenia și Estonia sunt unicele țări din fostul bloc comunist care fac parte din Uniunea Europeană, Zona Schengen și NATO simultan.

Ucraina

Ucraina (ucraineană Україна / Ucraiina, AFI /ukra'jina) este o țară în Europa Orientală. Are frontieră cu Rusia - în nord-est, Belarus - în nord, Polonia, Slovacia și Ungaria - în vest, România și Republica Moldova - la sud-vest, Marea Neagră și Marea Azov - la sud. Capitala Ucrainei este orașul Kiev. Numele "Ucraina" provine din termenul ukraina din slava veche răsăriteană, termen ce înseamnă "teritoriu de graniță" sau "în teren", "în țara". Este derivat din u ("lângă") și radicalul slav krai ("margine, regiune"). Teritoriul și-a primit acest nume fiindcă, în momentul invaziei tătărești din secolul al XIII-lea,[1]se afla în zona de frontieră a Rusiei medievale. A fost cunoscută (mai ales în perioada țaristă) și sub numele de "Rusia Mică", prin contrast cu "Rusia Mare", când principatul său medieval s-a separat de restul Rusiei, în urma invaziei mongole. În limba ucraineană, kraina înseamnă "țară."

Ungaria

Ungaria (în maghiară Magyarország) este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic, Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy, înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord și România la est. Ungaria este o republică parlamentară. Capitala țării, Budapesta, este și cel mai mare oraș al ei și al șaptelea oraș din UE după populație (1,7 milioane locuitori). În 2010, orașul Pécs a fost ales Capitală Europeană a Culturii. Țara face parte din NATO, iar din mai 2004 este membră a Uniunii Europene. Ungaria s-a numărat printre inițiatorii Grupului de la Visegrád (V4), o organizație de cooperare economică formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Danemarca

Danemarca (în daneză Danmark, /ˈd̥ɛnmɑɡ̊/), oficial Regatul Danemarcei (în daneză Kongeriget Danmark, /ˈkɔŋəʁiːəð ˈd̥ɛnmɑɡ̊/), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două țări constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord. Danemarca propriu-zisă[a] este cea mai de sud dintre țările nordice, aflată la sud-vest de Suedia și la sud de Norvegia, învecinându-se la sud cu Germania. Țara constă dintr-o peninsulă mare, Iutlanda, și mai multe insule, dintre care cele mai mari sunt Zealand, Funen, Lolland, Falster și Bornholm, precum și sute de insulițe denumite în general „Arhipelagul Danez”. Regatul Danemarcei este o monarhie constituțională organizată sub forma unei democrații parlamentare, cu sediul guvernului în capitala Copenhaga. Regatul este stat unitar, puterile de a-și gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei și Insulelor Feroe; această structură politică este denumită rigsfælleskabet. Danemarca propriu-zisă este zona hegemonială, unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă. Insulele Feroe sunt definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, în vreme ce groenlandezii sunt considerați popor separat cu drept de autodeterminare. Istoria Danemarcei a fost influențată în mod deosebit de poziția sa geografică între mările Nordului și Baltică. De aceea, ea s-a aflat între Suedia și Germania, fiind în centrul luptei pentru controlul asupra Mării Baltice; înainte de construirea canalului Kiel, trecerea din Atlantic în Marea Baltică se putea face doar prin cele trei Strâmtori Daneze. Danemarca a fost multă vreme în conflict cu Suedia pentru controlul asupra Scaniei (Războiul Scanian) și Norvegiei, și în alte conflicte cu Liga Hanseatică pentru ducatele Schleswig (fief danez) și Holstein (fief german). În cele din urmă, Danemarca a pierdut toate aceste dispute și a sfârșit prin a ceda Scania Suediei și ulterior Schleswig-Holstein Imperiului German. Danemarca a obținut Groenlanda și Insulele Feroe în 1814 după dizolvarea uniunii sale personale cu Norvegia, deși monarhia daneză, care domnise atât în Norvegia cât și în Danemarca, deținea aceste colonii încă din secolul al XIV-lea. Insulele Feroe și Groenlanda au devenit părți integrante ale rigsfælleskabetului în secolul al XX-lea și au primit autonomie în 1948, respectiv 1979.

Estonia

Estonia (în estonă Eesti), oficial Republica Estonia (în estonă Eesti Vabariik), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord. La nord are ieșire către Golful Finlandei, la vest către Marea Baltică, la sud se învecinează cu Letonia (343 km), și la est cu Lacul Peipus și cu Rusia (338.6 km). Dincolo de Marea Baltică se află Suedia către vest și Finlanda către nord. Teritoriul Estoniei acoperă 45.227 km², și este influențat de o climă temperată. Estonii sunt un popor finic, iar limba oficială, estona, este o limbă fino-ugrică înrudită îndeaproape cu finlandeza și mai de departe cu maghiara. Estonia este o republică parlamentară împărțită în 15 subdiviziuni, denumite individual maakond. Capitala și cel mai mare oraș este Tallinn. Cu o populație de 1,29 milioane de locuitori, este una dintre cele mai puțin populate state membre ale Uniunii Europene, ale Zonei Euro și ale NATO. Estonia are cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale URSS. Este listată ca fiind o „economie cu venit mare” de către Banca Mondială, ca „economie avansată” de către Fondul Monetar Internațional, și este membră a OECD. Națiunile Unite clasifică Estonia drept „țară dezvoltată” cu un Indice al Dezvoltării Umane „foarte ridicat”, iar țara se află pe primele locuri în termeni de libertate a presei (locul 3 în lume în 2012), libertate economică, libertate politică și educație.

Finlanda

Finlanda (finlandeză Suomi, suedeză Finland) sau Republica Finlanda (Suomen tasavalta, Republiken Finland) este o țară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene din anul 1995, Națiunilor Unite și a zonei Euro. Finlanda are ieșire directă la Marea Baltică prin intermediul Golfului Botnic (fin.: Selkämeri; sve.: Bottenhavet) la vest și Golfului Finic la sud. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la vest și Norvegia la nord. Estonia se află la sud, despărțită de Finlanda de către Golful Finic(fin.: Suomenlahti; sve.: Finska Viken). Insulele Åland, vorbitoare de suedeză, situate în largul coastei sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonomă a Finlandei, beneficiind de statutul de zonă demilitarizată. Limba suedeză este a doua limbă oficială în Finlanda. Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparține familiei de limbi ugro-finice, grup care mai cuprinde estona, lapona și maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că, alături de bască și malteză, nu fac parte din limbile indo-europene.

Islanda

Islanda (islandeză Ísland, AFI: [ˈistlant]) este o țară insulară din Europa de Nord, care cuprinde insula Islanda și insulițele sale periferice pe partea nordică a Oceanului Atlantic între restul Europei și Groenlanda. Este cea mai mică țară nordică după populație și cea penultimă după suprafață — are aproximativ 313.000 de locuitori și 103.000 km² de suprafață. Capitala Islandei și cel mai mare oraș al său este Reykjavík.

Letonia

Letonia este o țară baltică în Europa de Nord. Capitala țării este Rīga. Granița de vest a țării o constituie Marea Baltică. În nord și în sud, Letonia se învecinează cu Estonia și respectiv Lituania, iar în est cu Rusia. Este membră a Uniunii Europene.

Lituania

Lituania este o țară baltică în Europa de Nord. Capitala țării este Vilnius. Granița de vest a țării o constituie Marea Baltică. În nord se învecinează cu Letonia, în sud-est cu Belarus, în sud cu Polonia iar în sud-vest cu Rusia prin exclava sa Kaliningrad, obținută în urma redefinirii multor granițe în Europa la începutul perioadei numită a Cortinei de fier. Peste 80% din populația Lituaniei este de etnie lituaniană și vorbește lituaniana, înrudită cu limba letonă. Printre alții aici locuiesc ruși, polonezi și bieloruși. Este membră a Uniunii Europene.

Norvegia

Norvegia (bokmål: Norge, nynorsk: Noreg) sau Regatul Norvegiei (Kongeriket Norge, Kongeriket Noreg) este un stat în Europa de Nord, situat în vestul Peninsulei Scandinave, între Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents și Marea Norvegiei), Federația Rusă, Finlanda și Suedia. Este divizat in 19 districte (fylke). Orașe principale ale Norvegiei sunt: Oslo (capitală statului), Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Tromsø și Molde.

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (engleză United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland) este o țară insulară în Europa de Vest. În componența sa intră patru țări componente: Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, în subordinea sa aflându-se mai multe teritorii dependente. Capitala Regatului Unit este orașul Londra. Regatul Unit este numit, în mod obișnuit, în românește, Marea Britanie, însă acest fapt constituie o eroare majoră întrucât Marea Britanie desemnează doar Anglia, Scoția și Țara Galilor. Regatul Unit nu trebuie însă confundat cu Regatul Marii Britanii (dinainte de 1801; format prin unificarea coroanelor Angliei și Scoției), nici cu Anglia - una din țările constituente, statul britanic modern fiind rezultatul unirii dintre monarhiile Marii Britanii și Irlandei. Cea mai mare parte a sa este situată lângă coasta continentală de nord-vest a Europei continentale, regatul fiind înconjurat de Marea Nordului, Canalul Mânecii și de Oceanul Atlantic.

Irlanda

Irlanda (Éire în irlandeză, Ireland în engleză) este o țară insulară în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată și o populație de puțin mai mult de 4 milioane. În constiuția republicii, numele țării este doar Irlanda (Éire în irlandeză) deși numele Republica Irlanda este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord și cu întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.

Suedia

Suedia (suedeză Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la țărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde și numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Öland ș.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest și Marea Baltică la est. Are o suprafață de 449.964 km². Capitala Suediei este Stockholm.

Albania

Albania (în albaneză Shqipëri/Shqipëria), oficial denumită Republica Albania (în albaneză Republika e Shqipërisë, pronunțat ɾɛpuˈblika ɛ ʃcipəˈɾiːs; în dialectul Gheg: Republika e Shqipnísë), este un stat suveran din sud-estul Europei. Se învecinează cu Muntenegru la nord-vest, cu Kosovo la nord-est, cu Macedonia la est și cu Grecia la sud și sud-est. Are ieșire la Marea Adriatică spre vest, și la Marea Ionică spre sud-vest. Se află la mai puțin de 72 km de Italia, de care o desparte strâmtoarea Otranto ce leagă Marea Adriatică de Marea Ionică. Albania este membră a ONU, NATO, a OSCE, a Consiliului Europei, a Organizației Mondiale a Comerțului, a Organizației pentru Cooperare Islamică și unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Mediteranei. Albania este recunoscută din ianuarie 2003 drept potențial candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, și și-a depus oficial candidatura pentru aderare la 28 aprilie 2009. Albania este o democrație parlamentară, cu economie în tranziție către economia de piață. Capitala Albaniei, Tirana, este locuită de 421.286 dintre cei 2.831.741 de locuitori. Reformele economice au deschis țara către investițiile străine, în special în domeniul dezvoltării energetice și a infrastructurii de transport. Albania a fost clasată pe locul 1 în lista efectuată de Lonely Planet cu primele 10 țări de vizitat în 2011.

Andorra

Andorra (pronunțat /ənˈdorə/), oficial Principatul Andorrei (în catalană Principat d'Andorra), denumit și Principatul Văilor Andorrei, (în catalană Principat de les Valls d'Andorra), este o țară fără ieșire la mare, aflată în sud-vestul Europei, în estul Pirineilor, la frontiera între Spania și Franța. Este a șasea cea mai mică țară din Europa, cu o suprafață de 468 km² și o populație estimată la 84.082 de locuitori în 2009. Capitala, Andorra la Vella, este capitala europeană aflată la cea mai mare altitudine, la 1.023 m peste nivelul mării.[6] Limba oficială este catalana, cu toate că se mai vorbesc spaniola, portugheza și franceza. Principatul s-a înființat în 1278. Rolul de monarh este exercitat împreună de doi co-principi, episcopul de Urgell și președintele Franței (țara făcând parte din dioceza de Urgell). Andorra este o țară prosperă, în special datorită turismului, care deservește circa 10,2 milioane de vizitatori anuali, dar și datorită statutului său de paradis fiscal. Nu este membru al Uniunii Europene, dar euro este de facto moneda utilizată. Locuitorii din Andorra ocupă locul patru ca speranță de viață (82 ani).

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa patru milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac. Țara se învecinează cu Croația la vest cu Serbia la est și Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum. Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș. Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska. Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al 19-lea.

Croația

Croația (în croată Hrvatska, pronunțat xř̩ʋaːtskaː), oficial Republica Croația (în croată Republika Hrvatska pronunție), este o republică parlamentară unitară și democratică din Europa, aflată la răscrucea între Europa Centrală, Balcani, și Mediterana. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de cantoane și orașul Zagreb. Croația acoperă 56.594 km² și are o climă diversă, predominant temperat continentală și mediteraneană. Coasta croată a Adriaticii are peste o mie de insule. Populația țării este de 4,29 milioane de locuitori, majoritatea croați și majoritatea romano-catolici. La începutul secolului al VII-lea, croații s-au stabilit în Croația actuală. Statul lor era la sfârșitul secolului al IX-lea organizat în două ducate. Tomislav a devenit primul rege în 925, ridicând Croația la rang de regat. Regatul Croației și-a păstrat suveranitatea aproape două veacuri, atingând maxima expansiune în timpul domniei regelui Peter Krešimir al IV-lea și a lui Dmitar Zvonimir. Croația a intrat într-o uniune personală cu Ungaria în 1102. În 1527, în fața cuceririi otomane, parlamentul croat l-a ales pe Ferdinand I din Casa de Habsburg pe tronul croat. În 1918, după Primul Război Mondial, Croația a fost pentru scurt timp inclusă în Statul Slovenilor, Croaților și Sârbilor care și-a declarat independența față de Austro–Ungaria și a co-fondat apoi Regatul Iugoslaviei. Un stat croat independent a existat pentru scurt timp în timpul celui de al Doilea Război Mondial ca stat-marionetă fascist. După război, Croația a devenit membru-fondator și țară federală constituentă a celei de a doua Iugoslavii, un stat socialist. În iunie 1991, Croația și-a declarat independența, care a intrat în vigoare la 8 octombrie în același an. Războiul Croat de Independență a durat patru ani după declararea independenței și a fost câștigat.

Grecia

Grecia (greacă Ελλάς / Ellás, Ελλάδα / Elláda) sau Republica Elenă (greacă Ελληνική Δημοκρατία / Ellinikí Dhimokratía) este o țară din sud-estul Europei membră a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene și a zonei euro. Grecia este situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, Republica Macedonia și Albania și la vest de Turcia. Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee, Ionică și Mediterană. Considerată de mulți drept leagănul civilizației occidentale, Grecia are o istorie lungă și bogată, timp în care și-a răspândit influența pe trei continente.

Italia

Italia, oficial Republica Italiană (italiană Repubblica Italiana, numele scurt este identic) este un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula Italică și cuprinzând și câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind Sicilia și Sardinia. Se învecinează cu Franța la nord-vest, Elveția și Austria la nord și Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave independente: San Marino și Vatican, și are și o exclavă înconjurată de Elveția numită Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma. Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci și romani, și al mișcărilor culturale moderne, cea mai notabilă fiind Renașterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice, și a fost pentru o perioadă lungă centrul civilizației occidentale. Astăzi Italia este o republică democratică și o țară dezvoltată, ocupând a șaptea poziție conform PIB-ului, a opta conform indicelui calității vieții și a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. Este membru fondator al Uniunii Europene și unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Republica Macedonia

Republica Macedonia (limba macedoneană: Република Македонија), sau Macedonia, sau fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (denumire oficială pentru publicații ce este disputată din cauza neînțelegerilor cu Grecia[formulare evazivă]) este o țară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărginește cu Serbia (și disputatul teritoriu Kosovo) la nord, Albania la vest, Grecia la sud și Bulgaria la est. Capitala este orașul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe orașe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip și Strumica. Republica Macedonia este adesea denumită o țară de lacuri și munți. Există mai mult de 50 de lacuri naturale și artificiale și șaisprezece lanțuri montane cu o înălțime de peste 2000 de metri. Țara este membră a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, membru asociat al La Francophonie, Organizației Mondiale a Comerțului, OSCE, este, începând cu decembrie 2005, stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, și urmează să devină membră a NATO.

Malta

Republica Malta este o țară insulară din Europa de Sud , aceasta fiind un arhipelag în centrul Mării Mediterane, la 93 de km sud de Sicilia, Italia și la 288 de km nord de Tunisia. Arhipelagul Malta se compune din insulele Malta, Gozo, Comino și Cominitto (nelocuită). Aceste insule, amplasate strategic, au fost cucerite și stăpânite de diferite puteri de-a lungul secolelor.[2] Statul Malta are o suprafață de 316 km² fiind unul dintre cele mai mici și mai dens populate state din lume.[3][4][5] Capitala de facto este Valletta, iar cel mai mare oraș este Birkirkara. Pe insula principală se găsesc multe orașe mici, ce formează o Zonă Urbană Extinsă cu o populație de 368.250 de locuitori (majoritatea populației din țară) potrivit Eurostat. Țara are două limbi oficiale: malteza (considerată a fi limba națională) și engleza.

Muntenegru

Muntenegru (Muntenegreană: Crna Gora sau Црна Гора tsr̩̂ːnaː ɡɔ̌ra( ascultă), ce înseamnă "Munte negru") este un stat localizat în Europa de Sud-Est. Are ieșire la Marea Adriatică la Sud-Vest și se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la Nord-Vest, cu Serbia și Kosovo[3] la nord-est, și Albania la Sud-Est.[4] Capitala și cel mai mare oraș al țării este Podgorița, pe când Cetinje este desemnat ca Пријестоница (Priestoinița), ce înseamnă „Fosta Capitală Regală”. Principatul Diocleei (Duklja). Prima jumătate a sec. X În secolul al X-lea au existat 3 principate slavone pe teritoriul Muntenegrului de astăzi: Duklja, ce corespunde părții de sud, Travunia, celei de vest, și Rascia, celei de nord. În 1042, arhontele Stefan Vojislav a condus o revoltă din care a rezultat independența Duklja și a instituirii Casei Vojislavljević. Duklja și-a atins sfârșitul pe timpurile domniei a fiului lui Vojislav, Mihailo (1046–1081), și a fiului său, Bodin (1081–1101).[6] În perioada secolului al XIII-lea, această zonă a fost redenumită în Zeta, nume ce a înlocuit Duklja în referirile la acest teritoriu, ce făcea parte în acele timpuri din Marele Principat Sârbesc a dinastiei Nemanjić. În timpul căderii imperiului sârbesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului a trecut sub stăpânirea familiei Balšić, apoi sub stăpânirea Crnojevicilor, iar până în secolul al XV-lea, teritoriile Zetei erau menționate mai des sub numele de Crna Gora, provenit prin traducere, probabil din Venețiană: monte negro. Muntenegru și-a câștigat independența de Imperiul Otoman, fiind recunoscut parțial în 1878. Din 1918, a devenit parte a Iugoslaviei. Pe bazele referendumului ce a avut loc pe 21 mai 2006, Muntenegru și-a declarat independența pe data de 3 iunie, în același an.

Portugalia

Portugalia (portugheză Portugal) sau Republica Portugheză (portugheză República Portuguesa) este o țară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniță cu Oceanul Atlantic în vest și în sud, și cu Spania în nord și în est. Teritoriul portughez include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) și Insulele Madeira.

San Marino

Republica San Marino (în italiană Serenissima Repubblica di San Marino) este unul din cele mai mici state independente din Europa și din lume, o enclavă situată în centrul Italiei. San Marino este o republică, cu un parlament de 60 de membri, cu Marele Consiliu General și cu 2 șefi ai statului: Capitani Reggenti care sunt în funcție timp de câte 6 luni. Se află pe peninsula Italiei, în apropierea țărmului Adriatic. Are suprafată de 60 km2 și 30.000 de locuitori.

Serbia

Serbia (în sârbă Srbija / Србија), oficial Republica Serbia (în sârbă Република Србија/Republika Srbija) este o țară situată în centrul și sud-estul Europei. Teritoriul acoperă partea de sud a Câmpiei Panonice și partea centrală a Balcanilor. Serbia se învecinează cu Ungaria în nord; cu România și Bulgaria în est; Republica Macedonia în sud; iar cu Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Croația în vest; granița cu Albania este în dispută. Belgrad, care este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei, este de asemenea printre cele mai mari din Europa de Sud-Est.[1] Serbia este totodată și un aspirant și eligibil candidat la aderarea în Uniunea Europeană. După migrația slavilor în Balcani, sârbii au format un stat medieval, care s-a dezvoltat în Țaratul Sârb, iar extinderea maximă a avut loc în secolul XIV. În secolul XVI, statul sârbesc a fost cucerit de otomani. Serbia și-a recâștigat independența față de Imperiul Otoman prin revoluția sârbă din secolul XIX și în același timp și-a extins teritoriul. Voivodina, fosta provincie regală a Imperiului Habsburgic, s-a unit cu Serbia în 1918. După sfârșitul Primului Război Mondial, statul s-a unit cu celelalte state slave din Balcanii de Vest formând un stat iugoslav,[2] care a existat în diferite forme politice până în 2006, când Serbia a redevenit un stat de sine stătător.[3] În 18. februarie 2008, parlamentul provinciei sârbe Kosovo, având o populație majoritară albaneză, a declarat independența.[4] Răspunsul din partea comunității internaționale a fost mixt.[5] Serbia nu recunoaște independența și consideră Kosovo ca fiind provincie autonomă guvernată de ONU.[6][7]

Slovenia

Slovenia (Slovenija în limba slovenă) este o țară în Europa Centrală care se învecinează cu Croația, Ungaria, Austria și Italia. Are ieșire și la Marea Adriatică. Capitala este la Ljubljana. Este membră a Uniunii Europene din 2004.

Spania

Regatul Spaniei (spaniolă Reino de España) sau Spania (spaniolă España) este o țară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-est se învecinează cu Franța și Andora de-a lungul Munților Pirinei. Face parte din Peninsula Iberică împreună cu Portugalia și Gibraltar, având de asemenea două arhipelaguri, situate unul în Marea Mediterană (Insulele Baleare) și celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparțin două mici teritorii din nordul Africii (care includ orașele autonome Ceuta și Melilla), precum și enclava Llivia din Pirinei. După sfârșitul regimului Franco în 1975, Spania a devenit o monarhie și o monarhie constituțională în 1978 când o nouă constituție a fost adoptată.

Vatican

Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în italiană Stato della Città del Vaticano, în latină Status Civitatis Vaticanae) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia. Întreaga țară este de aproximativ jumătate de kilometru pătrat. Statul este condus de către episcopul Romei, Papa, și astfel poate fi considerat un stat ecleziastic în care funcțiile înalte sunt ocupate de către clerici. În zilele noastre, Vaticanul este cel mai mic stat independent din punct de vedere al suprafeței și al numărului de locuitori. Este reședința teritorială a Sfântului Scaun, entitatea instituțională reprezentată de către papă, episcopul Romei și prin urmare principala reședință ecleziastică a Bisericii Catolice.

Austria

Austria (în germană Österreich, Pronunție în germană: /ˈøːstɐˌʁaɪç/), oficial Republica Austria (în germană Republik Österreich), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori[1] aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Cehia și Germania la nord, Ungaria și Slovacia la est, Slovenia și Italia la sud, și Elveția și Liechtenstein la vest. Teritoriul Austriei acoperă 83.879 km² și are o climă temperată și alpină. Relieful Austriei este predominant muntos datorită prezenței Alpilor; doar 32% din suprafața țării se află sub 500 m altitudine, iar cel mai înalt punct al său se află la 3.798 m.[2] Majoritatea populației vorbește dialecte locale austro-bavareze ale limbii germane, ca limbă maternă,[3] iar germana standard este limba oficială a țării.[4] Alte limbi oficiale la nivel local sunt croata și maghiara în Burgenland și slovena în Carintia.[2] Originile Austriei moderne datează din vremea dinastiei de Habsburg când marea majoritate a țării făcea parte din Sfântul Imperiu Roman. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Austria a devenit una din marile puteri ale Europei și, ca urmare a încoronării lui Napoleon I ca împărat al francezilor, Imperiul Austriac a fost proclamat oficial în 1804. În 1867, Imperiul Austriac a fost transformat în Austro-Ungaria. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar în 1918 și sfârșitul Primului Război Mondial, Austria a adoptat și a utilizat numele de Republica Austria Germană („Deutschösterreich”, ulterior „Österreich”) într-o tentativă de unire cu Germania, dar aceasta a fost interzisă prin tratatul de la Saint Germain. Prima republică austriacă a fost instituită în 1919. În 1938, prin Anschluss, Austria a fost ocupată și anexată de Germania Nazistă.[5] Această situație a durat până după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în 1945, după care Germania Nazistă a fost ocupată de Aliați și fosta constituție democratică a Austriei a fost restaurată. În 1955, Tratatul de Stat al Austriei a reînființat Austria ca stat suveran, punând capăt ocupației. În același an, parlamentul Austriei a dat declarația de neutralitate, prin care țara a primit statut de neutralitate permanentă. Astăzi, Austria este o democrație reprezentativă parlamentară, formată din nouă landuri federale.[2][6] Capitala și cel mai mare oraș, cu o populație de peste 1,7 milioane de locuitori, este Viena.[2][7] Austria este una dintre cele mai bogate țări ale lumii, cu un PIB pe cap de locuitor de 48.350 de dolari (2011). Țara a dezvoltat un standard de viață ridicat și în 2011 s-a clasat pe locul 19 în lume după Indexul Dezvoltării Umane. Austria este membră a ONU din 1955,[8] a aderat la Uniunea Europeană în 1995,[2] și este membru fondator al OECD.[9] Austria a semnat în 1995 Acordul Schengen,[10] și a adoptat moneda unică europeană, Euro, în 1999.

Belgia

Regatul Belgiei (neerlandeză Koninkrijk België, franceză Royaume de Belgique, germană Königreich Belgien, cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien) este o țară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene și găzduiește majoritatea instituțiilor acesteia precum și alte instituții internaționale importante, inclusiv OTAN. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² și are o populație de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului. Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernare[2] Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită inițial de către belgi, un amestec de popoare celtice și germanice. Aceștia sunt menționați de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico, numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgæ".

Elveția

Elveția (în germană Schweiz[a] ˈʃvaɪts; în franceză Suisse sɥis(ə); în italiană Svizzera ˈzvit͡sːɛra; în retoromană Svizra ˈʒviːtsrɐ sau ˈʒviːtsʁːɐ), denumită complet Confederația Elvețiană (în latină Confoederatio Helvetica, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome, cu capitala federală la Berna. Țara se situează în Europa de Vest,[b] unde se învecinează cu Germania la nord, cu Franța la vest, cu Italia la sud, și cu Austria și Liechtenstein la est. Elveția nu are ieșire la mare și este împărțită între Munții Alpi, Platoul Elvețian și Munții Jura, întinzându-se pe o suprafață de 41.285 km². Deși Alpii ocupă cea mai mare parte a teritoriului, populația elvețiană de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrată mai ales în zona Platoului, unde se află marile orașe. Între aceste orașe se numără orașele globale și centrele economice Zürich și Geneva. Confederația Elvețiană are o lungă istorie de neutralitate armată—nu a mai fost în stare de război din 1815—și a aderat la Națiunile Unite abia în 2002. Ea urmărește, însă, o politică externă activă și este frecvent implicată în procesele de pace din toată lumea.[1] Elveția este și locul unde s-a născut Crucea Roșie și este sediul mai multor organizații internaționale, inclusiv al doilea birou al ONU din lume ca mărime. La nivel european, este membru fondator al Asociației Europene de Liber Schimb și face parte din zona Schengen – deși nu este membră a Uniunii Europene, și nici a Zonei Economice Europene.

Franța

Franța (franceză France, /fʁɑ̃s/), oficial Republica Franceză (franceză: République française, /ʁepyblik fʁɑ̃sɛz/) este o țară situată în Europa de Vest (Franța metropolitană), care cuprinde și diverse insule și teritorii situate în alte părți ale planetei (Franța de peste mări). Dintre marile state europene, Franța este cel mai vechi stat constituit în jurul unui domeniu regal, inițial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cărei capitală este Parisul. Franța este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro și a Spațiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizației Națiunilor Unite și unul din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de securitate ONU. Face parte și din Uniunea Latină, Organizația Internațională a Francofoniei și din G8. Republica Franceză este un stat unitar, fiind o democrație organizată ca o republică semi-prezidențială. Este o națiune dezvoltată, având cea de-a cincea economie mondială în 2008. Valorile pe care aceasta le apără și de care se simte foarte atașată sunt exprimate în Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. Din punct de vedere militar Franța este membră a NATO (din ale cărui structuri militare s-a retras în 1968 pentru a reveni parțial în 2002) și este una din cele șapte țări deținătoare în mod oficial ale bombei atomice. Este considerată una dintre marile puteri de după cel de al Doilea Război Mondial.

Germania

Republica Federală Germania (în germană Bundesrepublik Deutschland), denumită colocvial Germania (Deutschland, sens literal: „țara germană”), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE și din zona euro. Suprafața totală a teritoriului țării este de 357.021 km², relieful fiind preponderent muntos. Germania se învecinează cu nouă țări europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Franța, Luxemburg, Elveția, Austria, Republica Cehă și Polonia. De asemenea are ieșire directă la Marea Baltică și la Marea Nordului (Oceanul Atlantic). Germania are o climă temperată, cu o temperatură medie anuală de 9 °C. Temperatura medie în ianuarie variază de la -6 °C până la +1 °C (în funcție de localitate și altitudinea ei), în timp ce temperatura medie a lunii iulie variază între 16 și 20 °C. Precipitațiile sunt mai mari în sud, unde se înregistrează 1.980 mm pe an, majoritatea sub formă de zăpadă. Capitala Germaniei este Berlin.

Liechtenstein

Principatul Liechtenstein (în germană Fürstentum Liechtenstein, ˈfʏʁstəntuːm ˈliçtənʃtaɪn) este un microstat alpin din Europa de Vest, la graniță cu Elveția la vest și Austria la est. De obicei se prescurtează cu „FL”. Liechtenstein este cea mai mică țară vorbitoare de limba germană din lume. Este un principat, monarhie constituțională, cu puteri sporite conferite suveranului, apropiate de cele ale unei monarhii absolute. Actualul suveran este Prințul Hans Adam al II-lea. Are ca diviziuni administrative 11 municipii și își are capitala la Vaduz. Cea mai mare parte a teritoriului liechtensteinian este muntos, ceea ce permite practicarea sporturilor de iarnă. Relieful este caracterizat prin multe câmpuri cultivate și ferme mici, atât în Nord (Unterland), cât și în Sud (Oberland). Țara are un sector financiar puternic și a fost văzută, adesea în mod critic, ca un paradis fiscal. Este membră a Spațiului Economic European, dar nu și a Uniunii Europene, pentru care nu a arătat interes în aderare.

Luxemburg

Marele Ducat de Luxemburg (Groussherzogtum Lëtzebuerg în luxemburgheză) este un stat în fără ieșire la mare din vestul Europei, vecină cu Belgia, Franța și Germania. Are două regiuni principale: Regiunea Oesling în nord parte a masivul Ardeni și Gutland în sud. Luxembourg are o populație de peste jumătate de milion într-un teritoriu de aproximativ 2.586 kilometri pătrați. Este o democrație reprezentativă cu un monarh constituțional, fiind condusă de un Mare Duce. Țara are o economie foarte dezvoltată, cu cel mai mare PIB per capita din lume conform FMI. Istoria și importanța sa strategică datează din antichitate, când a fost fondat ca o fortăreață romană și construcția Castelului Luxembourg. Era un punct important de-a lungul Rutei Spaniole când Spania era principala putere europeană care influența întreaga emisferă vestică în jurul secolelor XVI-XVII. Luxembourg este un stat membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, Națiunilor Unite și a Benelux, reflectând consensul politic în favoarea integrării economice, politice și militare. Orasul Luxembourg este cel mai mare și capitala statului, în el își au sediul mai multe instituții și agenții ale UE. Cultura Luxembourg este un mixt între romantismul european și germanismul european, împrumutând obiceiuri de la fiecare tradiție. Luxembourg este o țară trilingvă, germana, franceza și luxemburgheza sunt limbi oficiale. Deși un stat secular, religia predominantă este cea romano-catolică.

Monaco

Principatul Monaco, cunoscut cu numele de Munegu în dialectul local, este a doua cea mai mică țară din lume, situată între Marea Mediterană și Franța, pe Riviera franceză sau Coasta de Azur. Constând mai ales din vechiul oraș Monaco și zonele construite ulterior, este și cea mai dens populată țară din lume. Principatul Monaco este al doilea mic stat independent ca mărime din lume, după Vatican. Este localizat pe coasta mediteraneană, la 18 km est de Nisa, aproape de frontiera cu Italia. Principatul este înconjurat pe trei laturi de regiunea franceză Provence-Alpes-Côte d'Azur, iar relieful său constă într-o plajă lungă și dealuri abrupte care se înalță până la 63m peste nivelul mării. Monaco este cunoscut pentru peisajul natural și clima însorită. Temperatura minimă medie este în ianuarie de 8 °C, iar în iulie 26 °C.

Regatul Țărilor de Jos

Regatul Țărilor de Jos (neerlandeză Koninkrijk der Nederlanden) este o asociere cu caracteristici federale bazată pe acordul politic, care constă din trei țări constituente: Olanda (numită și Țările de Jos) în Europa și trei regiuni insulare din Caraibe: Aruba, Curaçao și Sint Maarten. Regatul actual a fost creat conform Statutului Regatului Țărilor de Jos la data de 28 octombrie 1954. Între 1830 și 1954, „Regatul Țărilor de Jos” s-a referit la Olanda și posesiunile sale coloniale. Între 1954 și 1975, și Surinam a fost o țară constituentă a regatului. Amsterdam este capitală constituțională a Țărilor de Jos, dar sediul guvernului se află în Haga. Willemstad este capitala Curaçao, Philipsburg este capitala țării Sint Maarten, iar Oranjestad este sediul guvernului local al statului Aruba.

Azerbaidjan

Azerbaidjan este o țară situată între Asia și Europa, în Caucaz. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Marea majoritate a populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană. Azerbaidjanul este unul dintre membrii fondatori ai GUAM, precum și ai Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, iar în septembrie 1993 a aderat la Comunitatea Statelor Independente.

Georgia

Georgia sau Gruzia este o țară în regiunea Caucazului de Eurasia. Situat la conjunctura din Europa de Est și Asia de Vest, este delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud de Turcia și Armenia, și la est de Azerbaidjan. Georgia ocupa un teritoriu de 69,700 km ², iar populația sa este de 4.3 milioane de locuitori. În prezent este membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației Mondială a Comerțului, Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, Comunitatea de Alegerea Democrat, și GUAM Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică. Țara dorește să adere la NATO și Uniunea Europeană.

Kazahstan

Kazahstan (nume oficial: Republica Kazahstan; în kazahă Қазақстан, Qazaqstan, IPA /qɑzɑqˈstɑn/; rusă Казахстан, Kazakhstán, IPA /kɐzəxˈstɐn/) este o țară ce se întinde pe o suprafață vastă în nordul și centrul Eurasiei. Este a noua țară din lume după aria teritoriului și cea mai mare dintre țările fără ieșire la mare. O mică porțiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în extremitatea estică a Europei. Vecinii principali sunt Rusia și China, iar în sud-vest se învecinează cu țările Asiei centrale: Kârgâzstan, Uzbekistan și Turkmenistan. De asemenea, are o coastă importantă la malul Mării Caspice. Kazahstanul este a noua țară din lume ca suprafață, dar, datorită reliefului de stepă semi-deșertică, este una dintre cele mai rar populate țări cu puțin sub 6 locuitori per kilometru pătrat.

Rusia

Rusia (rusă Росси́я / Rossia), oficial Federația Rusă (Росси́йская Федера́ция / Rosiiskaia Federația), este o țară care se întinde pe un teritoriu vast în Europa și Asia. Cu o suprafață de 17.075.200 km², Rusia este cea mai întinsă țară din lume, aproape de două ori mai mare decât teritoriul celei de-a doua țări ca întindere, Canada. În ciuda întinderii sale, Rusia este doar a opta țară din punct de vedere al numărului de locuitori. Rusia are frontiere terestre cu următorii vecini (în sensul trigonometric, de la nord-vest la sud-est): Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia și Coreea de Nord. De asemenea, se află foarte aproape de Statele Unite ale Americii, Canada, Armenia, Iran, Turcia și Japonia. SUA se află la o depărtare de numai 3 km în Insulele Diomede, (una sub controlul Rusiei, cealaltă sub controlul SUA), iar Japonia (Hokkaido) se află la o depărtare de 20 km de Insulele Kurile. (Vezi și: Disputa Insulelor Kurile). În timpul Uniunii Sovietice, Rusia era republica dominantă a uniunii. În zilele noastre, Rusia este o țară independentă și un membru cu o mare influență în Comunitatea Statelor Independente. Până în 1991, țara s-a numit, în mod oficial, Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă, iar după prăbușirea URSS este considerată succesoarea de drept în problemele internaționale a defunctei URSS. Cea mai mare parte a teritoriului, populației și producției industriale ale Uniunii Sovietice - una dintre cele două superputeri ale lumii, a rămas în Rusia. După prăbușirea URSS, rolul a Rusiei pe scena lumii a fost diminuat mult în comparație cu cel al URSS. În octombrie 2005, statisticile oficiale arătau că populația a scăzut cu mai mult de o jumătate de milion de cetățeni, ajungând la un număr de 143 de milioane de oameni.

Turcia

Republica Turcia (limba turcă: Türkiye)Türkiye Cumhuriyeti , este o țară întinsă pe două continente. 97% din suprafața țării se află în Asia (Anatolia) și 3% Europa (peninsula Balcanică). Turcia are granițe cu opt țări: Grecia și Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia și Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; și Irak și Siria la sud. Turcia este o republică democratică, laică, constituțională al cărei sistem politic a fost stabilit în 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC și Consiliul Europei. În octombrie 2005 Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara. Strâmtoarea Bosfor care separă Asia de sud-vest de Europa de sud-est se află în Turcia. Anatolia e situată între Marea Neagră la nord și Marea Mediterană la sud, cu Marea Egee și Marea Marmara la vest. Unii geografi consideră Turcia ca o parte a Europei datorită anumitor caracteristici culturale, politice și istorice. Datorită poziției sale geografice între Europa și Asia și între trei mări, Turcia a fost o răscruce istorică, patria și câmpul de luptă a mai multor mari civilizații și un centru de comerț. Turcii selgiucizi au început să migreze în locul numit acum Turcia în secolul XI. Procesul a fost accelerat de victoria selgiucizilor asupra Imperiului Bizantin la Bătălia de la Manzikert. Sultanatul de Rum al turcilor selgiucizi a controlat mare parte din Anatolia centrală până la invazia mongolă din 1243. Începând cu sec. XIII; steriotipul otoman a unit Anatolia și a creat un imperiu ca cuprinde mai mult Europa SE, Asia V și Africa N. După ce Imperiul Otoman s-a prăbușit în urma acestei înfrângeri în Primul Război Mondial; părți din el au fost ocupate de aliații victorioși. Un cadru a tinerilor ofițeri militari, conduși de Mustafa Kemal Atatürk, a organizat o rezistență de succes pentru aliați; în 1923 ei vor stabili Republica modernă Turcia cu Atatürk ca prim președinte. Așezarea Turciei la intersecția Europei cu Asia o face o țară de o importanță geostrategică importantă. Etnic turcii formează majoritatea populației cu o minoritate importantă de Kurzi. Religia predominantă in Turcia este Islamul, și limba oficială a țării este turca. Turcia este o republică democrată, seculară, unitară, constituțională, cu o moștenire cultural și istorică veche. Turcia a devenit tot mai mult integrată prin apartenența vestică în organizații ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE și economiile majore G-20. Turcia a început negocierile complete cu UE în 2005, a fost un membru asociat al Comunității Economice Europeene încă din anul 1963 și au atins acordul uniunii vamale în 1995. Turcia de asemenea a promovat relațiile culturale, politice, economice și industriale cu lumea de Est, particular cu Orientul Mijlociu și cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenența în organizații ca Islamic Conference and Economic Cooperation Organization. Având în vedere locația strategică, economia mare și armata, Turcia este clasificată ca o putere regională de oamenii de știință politici și economiști mondiali.

Armenia

Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru al Consiliului Europei și al Comunității Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere din occident spre orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniu cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica modernă Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene ca o biserică națională, cu toate că Republica modernă Armenia a separat biserica de stat. Armenia este membră în mai mult de 40 de organizații internaționale, inclusiv în Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică de Dezvoltare, Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare și participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2004, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțele internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității Economice Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia este clasificată ca o țară cu o dezvoltare umană medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul de sărăcie internațional de 1.25 dolari SUA pe zi.

Israel

Statul Israel (ebraică מדינת ישראל, Medinat Israel; arabă دولة اسرائيل, Dawlat Isrā'īl) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu, de-a lungul malului de est al Mării Mediterane. Se învecinează cu Libanul, în nord, Siria în nord-est, Iordania și Cisiordania, în est, Egipt și Fâșia Gaza, la sud-vest, și conține caracteristici din punct de vedere geografic diverse în suprafața sa relativ mică. Are capitala în orașul Ierusalim [8][9] Israelul este definit în „Declarația de Independență” și în legile lui de bază ca un stat evreiesc și democratic și este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritari[10] În urma adoptării planului de împărțire a Palestinei din 1947 al Organizației Națiunilor Unite, pe data de 14 mai 1948, odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina, David Ben-Gurion, președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina, a proclamat independența Statului Israel în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în decizia ONU[11][12]. Liga Arabă și organizațiile palestiniene au respins atât decizia ONU de împărțire, cât și proclamarea unilaterală a independenței Israelului. Șase state arabe, au declanșat cu Războiul arabo-israelian din 1948 interminabilul Conflict arabo-israelian care avea ca scop distrugerea Israelului și „aruncarea evreilor în mare”[13]. Ca urmare a rezultatelor războiului arabo-israelian din 1948-1949 teritoriul care ar fi trebuit, după hotărârea ONU (neacceptată de partea arabă), să revină unui stat arab palestinean, a fost, în cele din urma împărțit între Israel și două state arabe beligerante, Transiordania și Egiptul. În urma acordurilor de armistițiu încheiate in urma Războiului de Șase Zile din iunie 1967, porțiuni din teritoriile ocupate în acest conflict de către Israel - Ierusalimul de Est inclusiv Orașul vechi, Cisiordania, Peninsula Sinai, Fâșia Gaza și Înălțimile Golan, - au intrat in controlul Israelului. Peninsula Sinai a fost retrocedată Egiptului în urma unui tratat de pace, dar celelalte granițe încă nu au fost definite. Multe state consideră linia de încetare a focului din 1949 (armistițiul din 1949), așa numita „Linie verde”, ca o graniță temporară a Israelului, iar teritoriile ocupate de Israel în cursul războiului din iunie 1967, ca „teritoriile ocupate”[14][15][16][17][18] Populația din Israel - conform Biroului Central de Statistică israelian - care include toți cetățenii sau resortisanții, dar nu muncitorii străini, în interiorul Israelului în sine și în așezările israeliene din „teritoriile ocupate”, a fost estimată în iunie 2011 la 7.751.000 milioane de oameni,[19] dintre care 5.818.200 sunt evrei.[19][20][21] Cetățenii arabi, al doilea grup etnic ca mărime, include atât musulmani cât și creștini. Alte minorități sunt druzi, cerchezi și samariteni. La sfârșitul anului 2005, 93% din populația arabă din Ierusalimul de Est au căpătat statut de rezidență permanentă și 5% au avut cetățenie israeliană[22]. În înălțimile Golan, druzii au dreptul să aleagă între cetățenia israeliană și cea siriană[23]. Israelul este o țară dezvoltată și o democrație reprezentativă, cu un sistem parlamentar și vot universal[24][25]. Prim-ministrul Israelului servește ca șef al guvernului, iar Knessetul, cu cei 120 de membrii, servește ca organism legislativ unicameral. Israelul are una dintre țările cu mare longevitate din lume[26].

Cipru

Cipru (greacă Κύπρος / Kípros, turcă Kıbrıs) sau Republica Ciprului (greacă Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, turcă Kıbrıs Cumhuriyeti) este o țară insulară în Marea Mediterană, membru al Uniunii Europene. Cipru este în prezent împărțită în două state de facto. Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană după Sicilia și Sardinia. Este localizată în estul Mării Mediterane în sudul Turciei. Insula Cipru este situată în regiunea Orientului Mijlociu, în Marea Mediterană, delimitată în teritoriu de Siria în Est și Turcia în nord.